De ceva timp mi-am facut cont pe Twitter, e un mod misto de a face contacte, impartasi informatii sau afla pareri despre ceea ce se intampla pe www sau ce mai fac firmele romanesti.

E o pierdere de timp utila, daca tii cont de faptul ca informatia inseamna putere. Cel putin daca stii ce sa faci cu ea. In fine, Twitterul e ok daca adaugi oameni ok.

Dar, evident ca pe twitter sint si snobi care de cele mai multe ori confunda Twitterul cu chatul sau Yahoo! messenger sau oricare alta forma privata de a purta discutii online.

Sau „vedete online” care traiesc cu impresia ca daca au un numar marit de followers si un numar scazut de followers, sint „cull”. Asta e dupa modelul conturilor pe care Google sau unele corporatii ori oameni care au valoare, o fac. Acolo se justifica, oamenii aia au contacte cu mii si mii de oameni, e indicat ca numarul celor pe care ii urmaresac sa fie mai scazut.

La noi, esti „cull” daca:

• Ceri feedback la un proiect si raspunzi doar celor care nu te critica. E mai apreciata lauda decat critica, pentru ca a accepta o critica inseamna ca ai gresit. „We never fail.”

  Intrebarea e simpla: daca stii ca nu te intereseaza parerea unora, de ce ii mai urmaresti? Sau daca vrei feedback pozitiv, de ce nu ii intrebi doar pe cei de la care te astepti asa ceva.

  Nu cred ca are rost sa discutam despre faptul ca unii nu stiu ce inseamna sa obtii feedback, indiferent care e el sau de la cine vine.

• Plictisesti lumea cu mesaje de genul: „il sun pe costel”, „la mine in firma e cald si bine”, „am plecat la scoala! sa ne auzim cu bine!”, .etc Mesajele astea chiar nu sint importante, cel putin pentru o anumita parte din cei care te urmaresc. Si pentru ca de obicei nu spui nimic care sa ajute comunitatea de followers pe care o ai, esti scos din lista de following.

  Da stiu, Twitter-ul, LinkedIn-ul sau Facebook-ul au o intrebare cu care incearca sa impinga lumea spre interactionare, adica „What are you doing?„. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa debitezi toate prostiile doar ca sa lasi impresia ca esti in viata.

  Ma mira un lucru: sint destui de multi cei din online care lanseaza mesaje prostesti justificandu-se prin „What are you doing?” si ei se pretind a fi marketeri, oameni cu experienta in online, oameni care se folosesc de Twitter ca o unealta propice pentru promovare.

  Esti lame cand in loc sa spui ceva util, te lauzi cu scobitul in nas, faptul ca mananci nu stiu ce rahat sau ca il suni pe costel ca sa va intalniti la o apa cu lamaie. Da, esti lame, ptr ca oamenii nu sint interesati de nimicurile pe care le faci si de ce le mai multe ori esti urmarit pe baza notorietatii sau in speranta ca o sa scoti si tu ceva inteligent din tine.

• Adaugi oameni in sistem bulk sa ii urmaresti, ei te adauga pe tine. Dupa cateva ore/zile tu ii stergi pe ei, ca sa te lauzi apoi ca esti foarte urmarit pe Twitter si esti un star in devenire. Nu face decat sa scoata in evidenta decat prostia pe care o detii sau modul gresit in care ai inteles Twitterul.

  Snobism romanesc manifestat in general la un grup anume de elite, care considera ca e mai „cull” sa fii urmarit, decat sa si urmaresti inapoi pe cei care te urmaresc. Un fel de „nobilime” a online-ului romanesc…

• Iti adaugi in lista si urmaresti doar twitteri apartinand unor firme, motoare de cautare, oameni de vaza din strainatate si cativa alesi din .ro. Esti urmarit de mai putini decat urmaresti, in general twitteri firmelor care au nevoie de urmaritori.

  „Profiti” de ocazie si trimiti link-uri doar catre posturile proprii, in ideea ca faci Social Marketing si vezi bine urmareste doar „alesii”. Apoi, te dai mare expert ca stii sa faci succes pe Twitter si te lauzi cu traficul de pe el.

Astea sint doar cateva mostre de snobism romanesc pe Twitter.

Partea buna e ca sint pe Twitter oameni care stiu sa il foloseasca, fac marketing de buna calitate, dau share la informatii utile, care nu confunda Twitterul cu YM! sau Mirc si nu „transmit sau relateaza in direct” de la nu situ ce eveniment agasand pe cei care il urmaresc cu informatii mai putin interesante (mai mult in scop de promovare proprie).

Deja s-au format cercuri de cunoscuti in care unele scapari sint acceptate si lucrurile nu mai sar in ochi deranjand.

Twitterul e ok daca urmaresti oameni ok, daca ai in lista doar obositi care au in ochi doar interesul personal ..Twitterul devine un consumator de timp si energie. Si totusi el nu e menit sa faca asta.

Ah, si daca te recunosti in postul asta si te deranjeaza….poti da Unfollow.